Termenul „burnout” a fost inventat în anii ’70 de psihologul american Herbert Freudenberger. El a folosit acest termen pentru a descrie consecințele stresului sever și ale idealurilor ridicate în „ajutorarea” profesiilor. Medicii și asistentele, de exemplu, care se sacrifică pentru ceilalți, de multe ori ajung să fie „arse” - epuizate, lipsite de vlagă și incapabili să facă față. În zilele noastre, termenul nu este folosit doar pentru aceste profesii ajutătoare sau pentru partea întunecată a sacrificării de sine. Poate afecta pe oricine, de la oameni de carieră, celebrități, până la angajații dintr-o companie.
Acest sindrom de burnout a devenit o problemă serioasă de sănătate în epoca modernă, acesta a fost acum reclasificat de către Organizația Mondială a Sănătății.
În cadrul manualului utilizat pe scară largă al agenției, cunoscut sub denumirea de Clasificarea Internațională a Bolilor (ICB), burnout-ul va fi listat oficial: nu ca o afecțiune medicală (așa cum au menționat în mod greșit unele rapoarte inițiale), ci ca un „sindrom profesional”.
La scară globală, acest lucru face extrem de dificil pentru medici să recunoască sindromul, cu atât mai puțin să-l trateze și, în unele profesii, provoacă o epidemie.
Care sunt semnele și simptomele burnout-ului?
Burnout-ul are o gamă largă de simptome. Nu există niciun acord general cu privire la care dintre acestea fac parte și care nu. Dar toate definițiile date până acum împărtășesc ideea că simptomele sunt considerate a fi cauzate de stres-ul legat de muncă sau de alt tip. Un exemplu de sursă de stres în afara muncii este îngrijirea unui membru al familiei.
Există trei principale simptome care sunt considerate a fi semne ale burnout-ului:
Epuizarea: Persoanele afectate se simt fără vlagă și epuizate emoțional, incapabile să facă față, obosite și nu au suficientă energie. Simptomele fizice includ lucruri precum durere și probleme stomacale sau intestinale.
Persoanele care au acest sindrom își găsesc locul de muncă din ce în ce mai stresant și frustrant. Aceștia pot începe să fie cinici în ceea ce privește condițiile de muncă și colegii lor. În același timp, s-ar putea să se distanțeze din ce în ce mai mult emoțional și să înceapă să se simtă amorțiți de munca lor.
Performanță redusă: Burnout-ul afectează în principal sarcinile de zi cu zi la locul de muncă, acasă sau când au grijă de membrii familiei. Persoanele cu burnout sunt foarte negative în ceea ce privește sarcinile lor, le este greu să se concentreze, sunt lipsite de vlagă și nu au creativitate.
Recuperarea burnout-ului
Burnout-ul nu dispare de la sine; mai degrabă, se va înrăutăți dacă nu abordați problemele care stau la baza acesteia. Dacă ignorați sindromul, aceasta vă va provoca din ce în ce mai mult rău, astfel încât este important să începeți recuperarea cât mai curând posibil.
Recuperarea este o călătorie lentă; nu o linie rapidă pentru o linie de sosire imaginară. Aveți nevoie de timp și spațiu pentru a vă recupera, așa că nu grăbiți acest proces.
Strategiile de recuperare descrise mai jos sunt utile în diferite situații. Unele dintre aceste strategii vor funcționa pentru tine, în timp ce altele nu, astfel încât trebuie să găsești un echilibru între strategii și cele mai bune practici pe care le simți potrivite. Dacă credeți că ceva nu funcționează, să nu vă fie frică să încercați ceva nou.
Gândiți-vă din ce cauză ați ajuns aici? La acel "De ce?"
Mai întâi trebuie să identificați de ce suferiți. În unele situații, acest lucru va fi evident. Alte ori, va fi nevoie de timp și de introspecție pentru a descoperi acest lucru.
În primul rând, privește orice resentimente pe care le simți față de munca ta. Adesea, sentimentele indică ceva important care lipsește.
Burnout-ul este 'în același timp o afecțiune, prin care fugiți de ceva.' Vă puteți întreba: "De ce anume vreau să fug, prin faptul că muncesc peste limitele mele ?" Îmi este teamă să fiu singur cu mine însumi ? Sau am nevoie de un motiv, pentru a nu mai fi în relație cu un partener, care mi-a devenit insuportabil ?
Ce încerc să demonstrez, în timp ce fug de frica de eșec ? Nevoia mea de a fi recunoscut și frica mea de a fi criticat mă împing să muncesc tot mai mult, până când ajung să nu mai pot. Simptomele burnout-ului sunt destul de clare: -oboseala mentală și fizică, energie vitală scazută, gânduri incoerente!
Concentrați-vă asupra elementelor de bază
Dacă vă simțiți epuizați, corpul dvs. ar putea avea nevoie de atenție. Acesta este motivul pentru care este important să ne gândim la elementele de bază ale sănătății și stării de bine.
Începeți prin a face exercitii fizice și prin a avea o alimentație plină de nutrienți care vă binedispun. Nenumărate studii au arătat că acestea oferă multe beneficii fizice și mentale; nu numai că exercițiile fizice obișnuite ajută la reducerea stresului, dar îți îmbunătățesc starea de spirit, îți îmbunătățesc sănătatea generală și îți îmbunătățesc calitatea vieții.
În continuare, asigurați-vă că veți dormi suficient, mâncați bine și beți multă apă pe parcursul zilei. Acestea pot părea evidente, dar cei ocupați adesea ignoră nevoile lor cele mai de bază. În schimb, ei au grijă de ceilalți și de responsabilitățile lor mult mai mult decât au grijă de ei înșiși. Acest lucru poate contribui la burnout.
Învață să spui "NU"
Încercați să nu vă asumați noi responsabilități sau angajamente în timp ce încercați să vă recuperați.
Exersează gândirea pozitivă
Burnout-ul poate provoca alunecarea într-un ciclu de gândire negativă. Această gândire negativă se agravează adesea în timp.
Puteți combate acest lucru învățând cum să gândiți pozitiv. Afirmările, care sunt afirmații pozitive despre viitor, vă ajută, de asemenea, să vizualizați și să credeți în ceea ce faceți.
Când vă aflați în recuperare, poate fi o provocare să dezvolți obiceiul gândirii pozitive. Încercați să vă gândiți la ceva pozitiv înainte de a vă ridica din pat în fiecare dimineață. Sau, la sfârșitul zilei, gândiți-vă la un lucru minunat pe care l-ați făcut la serviciu sau acasă.
Meritați să sărbătoriți chiar și micile realizări. Aceste mici sărbătoriri vă pot ajuta să redescoperiți din nou bucuria și sensul în munca voastră.
De asemenea, puteți aduce mai multă pozitivitate în viața dvs. practicând acte aleatoare de bunătate la locul de muncă și nu numai. O parte de bază a naturii noastre umane este să îi ajutăm pe ceilalți. A fi bun cu ceilalți nu numai că ajută la răspândirea pozitivității, dar o să vă simțiți excelent.
Alimente care vă binedispun
Vanilia este și usor afrodiziacă, elimină stresul, determină secreția unor hormoni care au rol în starea de bine, scade inhibiția, combate anxietatea și depresia.
Cacao crește endorfinele și serotoninele – hormonii răspunzători de starea de fericire, crește imunitatea, libidoul, intensifică circulația cerebrală, este un bun tonic intelectual, ascute simțurile, previne bolile cardiovasculare și crește randamentul intelectual.
Fructele sunt surse de vitamine esențiale unei bune desfășurări a proceselor metabolice, fiind substratul echilibrului sănătaii fizice, dar și psihice. Se recomanda a se consuma în fiecare zi minim 3 fructe, ca și gustari între mesele principale.
Ciocolata neagră nu crește doar tonusul cerebral și intensifică buna dispoziție, ci este totodată și un puternic afrodiziac și aliment antistres. Puteți consuma câteva cuburi pe zi fară să vă faceți griji pt silueta dumneavoastră.
Legumele sunt surse principale de fibre și minerale, precum și de substanțe active care sunt importante pentru menținerea sănătații. Recomand să fie consumate în stare crudă, în special în salate peste care puteți adauga brânză și ficat de pui taiat cubulețe pentru a putea beneficia de trei alimente bune dintr-o singură porție.
Vă mulțumesc!
Accept faptul că nu trebuie sa fiu pe placul tuturor. Este un vis ! Adevărata realitate, este de a ști că fac tot ce știu mai bine și astfel îmi regăsesc seninătatea, pacea interioară și iubirea adevarata.
Marele Dicționar al bolilor și al afecțiunilor- Jaques Martel
Comentarios